Ce e 
Așa cum inima, rinichii și ficatul au locul lor anume în corpul uman și regulile lor de funcționare, și cuvintele și imaginile trebuie aranjate precis și după tehnici deja testate pentru a fi eficiente. În activitatea de zi cu zi, orice medic trebuie să comunice și vești proaste, să trateze și pacienți mult prea nervoși sau care au terminat Facultatea de Medicină pe Google. Există doctori senzaționali, dar la care pacienții nu apelează pentru că nu sunt suficient de cunoscuți pe piața serviciilor medicale. Comunicarea, sub multiplele ei forme, e soluția pentru toate aceste probleme.
MedTalk e un concept simplu. Medicina și comunicarea nu joacă în filme separate. Merg excelent împreună. În 2022, orice act terapeutic implică o doză zdravănă de comunicare, iar o imagine bună nu se construiește singură, are nevoie și de ceva ajutor, fie că vrei să ții un discurs în public și să ai parte de aplauze la final, fie că vrei să apelezi la serviciile unei agenții specializate, dar nu știi ce să ceri sau cum să controlezi ce primești de banii dați. MedTalk e un workshop de două zile care să te ajute să faci medicină cu simț de răspundere și să afle toată lumea cât de bun ești în meseria ta. În fiecare zi!
Cine suntem
MedTalk înseamnă o echipă de specialiști care nu îți vor împuia capul cu termeni fandosiți din comunicare, ci îți vor da minimul de concepte teoretice și maximul de exerciții practice pentru ca tu, un profesionist în Sănătate, să fii și mai eficient atunci când îți tratezi pacienții sau interacționezi cu colegii sau superiorii tăi ierarhic. Pusă laolaltă, experiența echipei MedTalks depășește 100 de ani. Mai bine de un secol de studii în domeniul Comunicării, lucru în redacții de televiziune, agenții de PR, Marketing și clinici.
Magda Bucur
Magda Bucur este jurnalist și comunicator. Cu o experiență de peste 14 ani în presă (TV, print, online), comunicare culturală și medicală, PR, personal branding și medical marketing.
A acoperit mulți ani domeniul sănătății în redacția Observator Antena 1, a realizat pagina de sănătate a Jurnalului Național și a semnat documentare pe teme sociale în emisiunea În Premieră cu Carmen Avram. A făcut parte, ca director de comunicare, din echipa proiectului Bucharest European Capital of Culture 2021. În prezent coordonează departamentul de marketing al Grupului ARES, cea mai extinsă rețea privată de cardiologie intervențională din România. Pasionată de scriere creativă, grammar nazi pe alocuri și empatică în doze considerabile.
Ana Moraru
Ana Moraru are peste 16 ani de experiență în media, comunicare strategică și campanii politice, atât în România, cât și în străinătate.
În anii petrecuți în televiziune, a lucrat ca reporter și ca trainer și a realizat campanii în sfera socială. În ultimii ani, a coordonat mai multe campanii digitale internaționale pentru politicieni din străinătate. Ana are studii de Comunicare și Relații Publice și Film Documentar.
Lavinia Tudoran
Lavinia Tudoran are peste 20 de ani de experiență în jurnalism, jurnalism TV, media training și comunicare.
A început la Jurnalul Național, a coordonat secția Externe, apoi Observatorul de prime time Antena 1, redacția de știri Antena 3 și echipa Observator, apoi a continuat ca media trainer și comunicator.
Este beneficiara unei burse la CNN, dar și media trainer la Intelligent Media Consultants, una dintre cele mai respectate companii de consultanță media din Statele Unite. Din poziția de jurnalist, a reușit alături de echipa Observator să aducă Antenei 1 primele premii internaționale pentru campaniile și investigațiile din societatea românească, dar și din zona medicală. Experiența de media trainer a însemnat pregătirea viitoarelor generații de jurnaliști și comunicatori din România, dar și din străinătate. Iar cea de comunicator, asigurarea și aplicarea de strategii de comunicare și traininguri în lumea medicală. Un exemplu este grupul de clinici Cronos Med, de a cărui comunicare, cu tot ce înseamnă ea, se ocupă în prezent.
Ioana Răduca
Predă Jurnalism medical în cadrul Universității București și lucrează freelance ca expert în zona de comunicare și relații publice. A beneficiat de mai multe programe de training în Statele Unite, organizate de Departamentul de Stat și Banca Mondială. 18 ani a lucrat ca jurnalist TV, în cadrul Departamentului de Știri, unde a fost rând pe rând redactor, reporter, editor, coordonator Secția Social, coordonator Proiecte Speciale, realizator de documentar TV, moderator emisiuni live, Redactor-Șef Adjunct, Redactor-Șef, Head of Content.
Marian Stănescu
Cu o experiență de 10 ani în fotografie, Marian a reușit să dobândească noi abilități și să își îmbunătățească stilul în diferite tipuri de fotografie. Facultatea de Jurnalism a avut un impact semnificativ în definirea personală și profesională.
Marian face parte din echipa Observator Antena 1 pentru care realizează fotografii de portret, documentare, sport și fotografie de stradă (fotoreportaj).
Activitatea sa nu se rezumă doar la tipurile de fotografie menționate mai sus.
Ca fotograf, a simțit permanent nevoia de a încerca stiluri noi, drept pentru care participă de fiecare dată când are ocazia la evenimente corporate, sociale și politice.
Cristina Baciu
Tips&tricks
De aici îți poți lua doza de sfaturi practice în comunicare, care te ajută în interacțiunile zilnice sau în situațiile limită.
Servicii de DOComunicare
Suntem aici să răspundem tuturor nevoilor tale, de la comunicarea din cabinet, până la cea din mediul online.
Consultanță
Strategii de comunicare
Branding Personal
Relații Media
Producție foto/video
Media Training
Public Speaking
Comunicare de criză
Social Media
Testimoniale
Dr. Radu Țincu, specialist ATI
Dr. Marian Stamate, medic primar ORL
Totuși, cred că de interes maxim pentru Dvs este segmental comunicării medic-pacient. Din păcate, se delimitează prea adesea doar această porțiune de restul celor amintite mai sus. Ca și cum punctul nodal al tuturor ramurilor menționate deja, MEDICUL, ar putea fi scos din calcul, din efortul complex al comunicării multiplanare și din esența propriei ființe și profesii.
Așadar…ANAMNESIS. Sau Miturile Reamintirii, cum le-ar numi Platon în ale sale “Dialoguri”. Cu asta începe relația medic-pacient. Cu apelul la reamintire, la transferul acestora dinspre pacient spre vindecător prin poveste. Care poate fi simplă sau complexă, care poate fi spusă o singură dată sau de zeci de ori. Pacientul se povestește pe sine, dimpreună cu suferința lui, reală întru totul sau mixtă – parte reală, parte imaginară, după caz. Care poveste poate fi consistentă sau variabilă de la un moment la altul, care poate fi sinceră sau interesată, mimată, fabulație. La celălalt capăt al podului comunicării stă medicul, care trebuie să iasă pentru un timp din propria poveste a vieții sale și să devină focusat pe narațiunea liberă sau încorsetată ce se țese în fața ochilor și urechilor sale….deopotrivă prin cuvinte, gesturi, mimică, semne ale trupului pacientului etc. Să cearnă și a discearnă, să pună zăgaz sau sa ajute fluxul anamnezei acolo unde este prea sărac pentru a fi de folos. Și sa integreze totul, prin imensul filtru al experienței proprii și al științei de carte, întru distilarea a ceea ce caută și el, dar și pacientul: diagnosticul.
Dacă există bariere?! O….adeseori ai impresia că totul este o mare barieră în acest dans al dialogului, al ANAMNESIS. Din ce în ce mai des nu se pot exprima coerent, din ce în ce mai des au capacități limitate sau precare de înțelegere a unui dialog minimal congruent cu o cauză medicală, din ce în ce mai des nu știu să citească sau nu știu să scrie sau chiar nu știu să se semneze. Frecvența situațiilor în care arta medicală este bruscată, agresată de comportamente care flutură singular steagul drepturilor absolute în raport cu medical și decretează absența oricăror obligații, începând cu cele de bun-simț uzual și terminând cu cele legale. Moment în care benevolența este suspendată, iar canalul de comunicare devine foarte îngust și eminamente tehnic, atunci când nu se închide complet….
Presiune. Acesta cred ca este cuvântul cheie care domină aspectul comunicării în lumea medicală de astăzi. Presiunea pacienților, presiunea familiei acestora, presiunea timpului, presiunea sistemului medical în sine (disfuncționalități, birocrație, management deficitar-ului. Pentru că prea adesea pacienții nu își pot exprima suferințele, cauzele, timpul de la apariție, comorbiditățile, stilul de viață, istoria medicală, s.am.d. etc), presiunea constrângerilor financiare și a lipsurilor din spitale, presiunea mass-media, presiunile administrative și politice, presiunea schimbărilor rapide în “knowledge base”-ul științific medical și în cel tehnologic s.a.m.d. Ori, relația medic-pacient reprezintă cadrul în care se desfășoară actul medical. Poate fi considerată ca o relație: Socială, Psihologică, Culturală. Firul rosu al acestei relații îl reprezintă comunicarea pluridimensională, în permanentă dinamică supusă, cum am spus presiunii. Aceasta este ecuația pragmatică din care medicul trebuie să extragă, la final, beneficiul pacientului: deopotrivă fizic, psihic, social (reintegrarea socio-economică este una din țintele zilnice ale medicinei).
Vești bune poate da oricine, până și un politician român poate face asta. Însă veștile proaste le dau doar medicii: vestea de boală gravă, de evoluție/prognostic negativ, de moarte…pentru că spitalul este SINGURA instituție în care se moare. Este provocarea majora a medicului tânăr, abia intrat în malaxorul graniței dintre viață și moarte. Acolo unde cuvintele trebuie alese altfel, fraza impregnată cu empatie, unde regina nu mai este rațiunea, ci emoția stupefacția, anxietatea, lacrima. Psihologii lumii au dezvoltat altgoritmi și proceduri pentru transmiterea veștilor proaste (exemplu: SPIKE), însă aproape de fiecare data e altfel. Ori, tocmai acest altfel impune medicului versatilitate,adaptabilitate până la torsiune interioară. Totul pentru a ajuta pacientul și/sau familia acestuia să treacă, dimpreună cu el – punți pe care nu le mai trecuseră niciodată. Și într-un timp care ,adesea, nu mai este….
O problemă particulară în România este aceea că poporul își urăște vindecătorii, în marea lui majoritate. Ceea ce crează condiții premergătoare negative comunicării medic-pacient sau asistent medical – pacient. Un popor înclinat tulburător spre violență conjugală sau asupra copiilor, etnii care își rezolvă conflictele cu cuțitul sau cu sabia sau cu glonțul aștern un tablou din care cultura comunicării lipsește bazal. De aici și reacția rezervată a corpului medical, în ansamblul lui. Medicii simt acut anomia valorică a societății românești, girată și susținută deopotriva activ (prin vot) sau pasiv (prin lipsa oricărei implicări) de poporul pe care generație de medici după generație, îl salvează de la boală și de la moarte împotriva propriei lui dorințe.
Cu comunicare sau fără, un popor care își urăște vindecătorii și copiii este sortit insignifianței, dacă nu cumva chiar pieirii. Loc în care se așterne doar…tăcerea.”
Dr. Iulian Călin, medic specialist cardiolog
Dr. Ștefan Mindea
Contact
Suntem aici să-ți răspundem.